Nicola Abel-Hisch (Marea Britanie)
este psihanalist formator și supervizor în Societatea Britanică de Psihanaliză.
A ținut cursul de Filosofie și psihanaliză la University College of London,
seminarii Bion la The Lincoln Centre for Psychotherapy.
Titlul
lucrării: Symbolisation and its Discontents
Rezumat: Lucrarea se centrează pe dobândirea gândirii simbolice și abordează
problema reactiei negative a pacientului la această achiziție, ilustrată prin
trei vignete clinice. Vor fi aduse în discuție aspecte ale lucrărilor lui
Klein, Segal și Bion despre natura gândirii simbolice, precum și motivele
pentru care gândirea simbolică ar putea fi atacată sau ar putea mobiliza
apărări în pacient.
Radu Clit (Franța) este
psihanalist, membru al Societății Psihanalitice din Paris. A publicat numeroase
lucrări de psihanaliză dintre care amintim Cadru totalitar si
functionare narcisica, EFG, 2004.
Titlul
lucrării: Contradicţii şi evoluţie
în definirea perioadei de latenţă
Rezumat:
Definită
de Freud la sugestia lui Fliess, perioada de latenţă era considerată
în Trei studii asupra sexualităţii ca fiind de sorginte biologică. Unul dintre
numeroşii elevi disidenţi, Reich, avansa punctul de vedere că ar fi vorba de un
stadiu de dezvoltare indus cultural, din pricina reprimării sexualitaţii
copilului. Astăzi mulţi autori consideră că perioada de latenţă a dispărut, sau
s-a modificat sensibil (F. Guignard). Cazul unei fetiţe cu care am realizat o
scurtă psihoterapie într-o instituţie arată efectul relaţiilor cu părintii
asupra instalării perioadei de latenţă. În general, rezultă ca de fapt, pentru a se instala
perioada de latenţă presupune nişte condiţii particulare. Acest punct de vedere
este posibil datorită divergenţelor de conceptie asupra perioadei de latenţă in
psihanaliză. Astfel pluralismul apare ca un cadru util pentru găsirea unor
referintze necesare pentru reflexia clinică.
Georgiana Dobrescu (România)
este psihanalist formator SRP, Psiholog principal în
psihologie clinica si Psihanaliza, Membru fondator Asociatia Romana de
Psihoterapie Psihanalitica.
Titlul lucrării: Relația dintre teorie/teoriile psihanalitice și gandirea analistului.
Modul in care analistul utilizează teoria în relația clinică.
Rezumat: Lucrarea
de fata isi propune o scurta analiza a modului in care teoria/teoriile
psihanalitice influenteaza gandirea analistului. Autorul are in vedere
urmatoarele constatari: in prezent exista mai multe
teorii/scoli psihanalitice care incearca sa explice realitatea psihica; de
asemenea, in fiecare societate psihanalitica exista mai multe grupuri diferite,
de exemplu grupul freudian, kleinian, winnicottian, intersubiectiv, relational,
etc. Este stiut faptul ca persoana care devine psihanalist - candidatul -
parcurge de-a lungul formarii sale o serie de teorii si abordari psihanalitice.
Dar nici o teorie nu este exhaustiva, ea nu poate explica complet realitatea
psihica. In plus, pacientii de cele mai multe ori nu au o problema circumscrisa
unei anumite patologii, ci mai degraba o varietate de manifestari apartinand
unor stadii de dezvoltare diferite. In acest context, cum se formeaza gandirea
analistului, propriul mod de a gandi si a simti in relatia cu pacientul? Cum
ajunge un analist sa fie un ganditor, sa-si rafineze gandirea in asa fel incat
ea sa fie adaptata mintii si problematicii fiecarui pacient? Acestea sunt
cateva idei pe care lucrarea de fata le are in vedere."
Roland Havas (Franța) –
este psihiatru și psihanalist, membru al Societății
Psihanalitice din Paris, director al spitalului universitar BAPU din
Luxembourg. Printre lucrările pe care le-a publicat se numără Dernières séances freudiennes : Des patients
de Freud racontent, 2005, scrisă împreună cu Paul Roazen.
Titlul lucrării: Les boites a outils du
psychanalyste: le psychanalyste, sa clinique et ses theories.
Daniela Luca (România) este psihanalist
formator în cadrul SRP, este doctor în psihopatologie şi psihanaliză,
Universitatea Paris VII - "Denis-Diderot", Franţa. Este membru
fondator al Fundației Generația, Asociației de Consiliere și Psihoterapie
Psihanalitică București, Asociației ”Psihosomatica” din Constanța; membru
fondator AIPsA. A
fondat și este președintele Asociației Româno-Franceze de Psihoterapie
și Psihanaliză - "André Green" în cadrul căreia coordonează și susține
numeroase seminarii pe diferite teme de
psihanaliză. De asemenea, a făcut
parte din comitetul de organizare a Colocviilor Fundației Generația și a
Școlilor de vară Internaționale de psihanaliza copilului și
adolescentului, la care participă în prezent ca formator/supervizor.
Titlul
lucrării: Psihanaliza
tranziționalității astăzi – creativitate, distructivitate și supraviețuirea
obiectului
Rezumat:
Prin prezenta lucrare, autoarea propune o ilustrare
a teoriilor psihanalitice despre tranziționalitate – de la D. W. Winnicott, la
Didier Anzieu și René Roussillon, precum și relevanța reamenajării cadrului
analitic în lucrul cu pacienții dificili (non-nevrotici), după ”principiile
analizei tranziționale”. Tranziționalitatea presupune în primul rând o
modalitate de funcționare și de reorganizare interioară – exterioară a lumii
subiectului, prin interiorizarea/internalizarea experienței subiective și a
mișcărilor pulsionale care o determină. Existența fenomenelor și proceselor
tranziționale precum și stabilirea unui spațiu tranzițional presupun acceptarea
paradoxurilor psihice, capacitatea de a face travaliul de separare, de doliu și
de melancolie, relațiile adecvate cu obiectul și realitatea exterioară,
dezvoltarea funcției de simbolizare, remanierea instanțelor psihice (Supraeu,
Idealul Eului), creșterea capacității creative și de reflexivitate etc.
Brindusa Orasanu (România)
este psihanalist
formator și supervizor în cadrul Societății Române de Psihanaliză, conferențiar
in cadrul Facultatii de Psihlogie a Universitatii Titu Maiorescu
Bucuresti, Facultatea de Psihologie, membru corespondent Societatea de Psihanaliza Paris
(SPP), doctor in Psihopatologie fundamentala si Psihanaliza – Univ.
Paris VII. A publicat lucrări de referință în domeniul psihanalizei, printre
care "Biografia unui concept
psihanalitic: identificarea proiectiva", Ed. Trei, 2005; in limba
franceza, "L'identification
projective" les enigmes d'un concept", ANRT, Lille.
Titlul
lucrării: Do you speak French? –
Non, je ne parle que l’ Anglais
Rezumat: Pentru a aborda o temă ca pluralismul în psihanaliză,
este nevoie de o privire cuprinzătoare asupra domeniului. Lucrul acesta
presupune familiarizarea cu diversele teorii psihanalitice şi cu diverse
variante tehnice, fapt remarcat, şi din principiu posibil, la un număr limitat
de psihanalişti, care ar fi realmente în contact cu diferitele şcoli
psihanalitice. În consecinţă, explorarea e de dorit să implice lucrul în
grupuri heterogene de reflecţie clinică şi teoretică. Aceeaşi viziune
cuprinzătoare e necesară cu privire la tema terenului comun din psihanaliză.,
temă care se impune tot mai mult actualmente, din două puncte de vedere, unul
politic şi altul ştiinţific. Lucrarea propune o conturare a pluralismului
printr-o secţiune longitudinală, istorică, a câtorva concepte psihanalitice
abordate de diferite teorii pe parcursul a mai multor decenii şi exemplificate
clinic la momentul respectiv.
Daniele Robin (Franța) predă psihologie, psihoterapia cuplului și familiei la Université de Bretagne Occidentale (Brest et Quimper), Faculté de lettres et sciences humaines «Victor Segalen». Este membră a colectivului de cercetare CRSPSY, Centre de Recherche en Psychologie Clinique, Université de Bretagne Occidentale, membră a a colectivului de cercetare UREA 4050 Psychopathologie: nouveaux symptômes et lien social - EA 4050, Université de Rennes II , președinte al asociației ESKEMM pentru cercetarea interdisciplinară asupra sănătății mentale, membră în Société Française de Thérapie Familiale
Titlul lucrării: De Freud à Lacan peut-on parler de pluralisme de la psychanalyse ?
Rezumat: In filosofie, pluralismul se refera la o doctrina care admite necesitatea de a postula mai multe principii si o varietate de modele pentru a explica constituirea lumii si afirma ca fiintarile care le compun sunt ireductibile la o substanta unica si absoluta. Unitatea in diversitate poate reprezenta un bun rezumat al ideii pluraliste. Insa, daca Lacan ca si continuator al operei freudiene reia conceptele princeps izolate de catre acesta in ale face fundamentele psihanalizei recunoscand geniul maestrului sau, modelele sale, referintele teoretice si culturale cat si metodologia practicii psihanalizei difera considerabil de cele utilizate de catre Freud sau de catre elevii lui. Putem oare vorbi despre pluralism in psihanaliza sau putem la fel de bine sa spune ca sunt mai multe psihanalize ?
Dupa definirea
notiunii de pluralism si precizand care este obiectul psihanalizei si care sunt
metodologiile sale, ne intrebam cu privire la mutatiile de la Freud la Lacan in
principal in ceea ce priveste campurile disciplinare diferite ce le-au
influentat travaliul fiecaruia. Medicina, biologia si pictura la Freud,
matematica moderna, teologia, filosofia, poezia, literatura, antropologia
pentru Lacan au permis fiecaruia sa dezvolte si sa imbogateasca psihanaliza.
Rene Roussillon (Franța). Este psihanalist formator și supervizor IPA, profesor universitar
de Psihologie clinica - Universitatea Lyon 2, Franţa, director al Departamentului de
Psihologie clinica la Institutul de Psihanaliza la Universitatea Lyon 2, membru
reprezentant psihologie în Consiliul Ştiinţific al Spitalului de Psihiatrie Vinatier, membru reprezentant
psihologie al Comitetului pentru Comunitatea urbană din Lyon, Raportor al
Comisiei de Consiliere a primarului din Lyon şi al Comisiei pentru Comunicatele
de presă, membru fondator al Cercului de Psihanaliza si Neuroştiinţe din cadrul
Universităţii Lyon. Din 2001 - Membru al Comitetului de conexiune a
psihanalizei cu mediul academic şi universitar a Asociatiei Internaţionale de
Psihanaliză (I.P.A.), reprezentând comunitatea de limbă franceză în cadrul IPA. Expert european (2006 şi 2007) al "Fundaţiei Naţionale
Elveţiene pentru Ştiinţă", axată pe cercetarea în psihoterapie.
Titlul lucrării: Pluralisme et compatibilite
Tamar
Schonfield (Marea Britanie) este
psihanalist, membru în Association of Independent Psychoanalysts din Londra. A
lucrat ca psihanalist în Arbours Crisis Centre din Londra și în prezent predă
și supervizează în diferite institute de psihanaliză. Printre lucrările
publicate se numără ‘Creative Use of the Countertransference with a Silent
Guest at the Arbours Crisis Centre’. BJP 22(3) 2006, ‘Supervision in
Team Work’. In: J.H, Berke, M. Fagan, G. Mak-Pearce and S. Pierides-Muller
(eds) Beyond Madness. Jessica Kingsley Publications, London and
Philadelphia.
Titlul lucrării: Creativity, Symbolism and Play – aspects of the analytic encounter.
Rezumat:
Această prezentarea explorează din punctul de vedere
al dezvoltării traiectoria personală în termenii creativității, simbolismului
și jocului și ia în considerare modul în care întâlnirea analitică reverberează
la acestea și facilitează schimbările din aceste arii. Pornind de la scurte
ilustrări video și vignete clinice din ședințe de psihanaliză, grupul va fi
invitat să-și dezvolte propiile perspective cu privire la aceste aspecte.
Stephen Seligman (Statele Unite ale Americii) este psihanalist formator și supervizor
IPA (San Francisco Center for Psychoanalysis & Psychoanalytic Institute of
Northern California); Profesor, Departamentul de Psihiatrie, University of
California School of Medicine, San Francisco; Membru în comitetul de redacție
al revistelor Psychoanalytic Dialogues: International Journal of Relational
Perspectives; Studies in Gender and
Sexuality, Journal of Infant, Child and Adolescent Psychotherapy, Profesor, San
Francisco Psychoanalytic Institute; Psychoanalytic Institute of Northern
California; New York University Postdoctoral Program in Psychoanalysis and
Psychotherapy, New York City; Președintele Comisiei pentru sănătatea mentală a
copilului, Division of Psychoanalysis (39), American Psychoanalytic
Association. Dr. Seligman a publicat
peste 50 de articole care integrează cercetările despre dezvoltarea copilului
cu diferite teorii psihanalitice și probleme clinice. A lucrat timp de peste
treizeci de ani la dezvoltarea unui model al psihoterapiei copil-părinte propus
inițial de Selma Fraiberg.
Titlul lucrarii: Intersubjectivity in
Psychoanalysis: Developmental and Clinical Perspectives
Rezumat:
Numeroase abordări psihanalitice folosesc
conceptul de intersubiectivitate, dar în accepțiuni diferite. Această
prezentare va utiliza cercetările psihanalitice din domeniu dezvoltării pentru
a clarifica aceste aspecte controversate legate de ideea că, încă de la
naștere, bebelușii sunt pregătiți să evoce un răspuns și să le răspundă
persoanelor care îi îngrijesc. Pe măsură ce aceste abilități se dezvoltă
într-un sistem complex de interrelaționări și atașament, intersubiectivitatea
apare pentru a include un sentiment al interconectării simultane și al minții
distincte a celuilalt. Aceste perspective vor fi aplicate pentru a discuta
valoarea esențială a gândirii diadice cu privire la procesul psihanalitic, si
va fi subliniat locul central al dimensiunilor non-verbale și afective. Vignete
clinice și înregistrări video vor fi utilizate pentru ilustrare.
Joyce Slochower (Statele Unite ale Americii), este psihanalist formator și supervizor
IPA; profesor în cadrul Departmentului de psihologie, Hunter College & Graduate Center;
Visiting Clinical Professor, N.Y.U. Postdoctoral Program; Profesor Steven
Mitchell Center; Profesor, Psychoanalytic Institute of Northern California (San
Francisco). Membru în colective de redacție: Psychoanalytic Dialogues, International Journal of Psycho-Analysis (2007-2011), Ricerca
Psicoanalitica, Psychoanalytic Perspectives. Joyce Slochower susține
workshopuri care integrează teoria winnicottiană cu teoria relațională în
numeroase institute din Statele Unite și din lume.
Titlul lucrării:
Patients as psychoanalytic babies: A long View of the Holding Metaphor
Rezumat: Această prezentare examinează
modelul relațional al susținerii formulat de autoare în lumina criticilor
relaționale și feministe (e.g., Mitchell, Hoffman, Stern, Aron, Benjamin) și
oferă modul în care autoarea înțelege în prezent funcția terapeutică a
susținerii. Susținerea este un tampon deosebit de eficient în fața stărilor de
rușine (e.g. Orange, Morrison, Bromberg,) deoarece reduce impactul prezenței
distincte a analistului. Va fi descris un tratament în care momentele de
susținere (organizate în afara arenei metaforei materne) servesc ca o zonă –
tampon majoră în raport cu rușinea.
Gabor Szonyi (Ungaria) este
psihanalist formator și supervizor în cadrul Societății Ungare de Psihanaliză,
este profesor la Han Groen-Prakken Psychoanalytic Institute for Eastern Europe și are o
bogată activitate de cercetare în cadrul Federației Europene de Psihanaliză
(EPF). A publicat numeroase lucrări pe tema formarii în psihanaliză.
Titlul lucrării: On loving the
profession: Which psychoanalysis do you love? What do you love and fear in
psychoanalysis?
Rezumat: Psihanaliza evocă reacții pasionate atât în cei din
interior, cât și în cei din afară. A deveni/a fi analist cere o mare angajare
și formează o parte importantă a identității profesionale. Deși trăim în
pluralismul psihanalizei, de obicei nu vorbim despre „psihanalize„, afilierea
emoțională aparține psihanalizei la singular. În această prezentare autorul
explorează diferite fațete ale devotamentului față de psihanaliză, centrându-se
pe motivele de a deveni analist, pe forțele care motivează activitatea clinică,
mai ales pe componentele narcisice, pe gratificări și procesele de
identificare, pe anumite aspecte dificile ale profesiei și pe rolul sublimării;
pe onestitatea imposibil de atins; pe capcanele supervizării și, în cele din urmă,
pe importanța de a elabora toate aceste motive în procesul terapiei personale.
Veronica
Șandor (România) este
psihanalist, formator si supervizor, Presedinte al Societatii Romane de
Psihanaliza in trei mandate, vicepresedinte al SRP cu relatiile profesionale
externe in doua mandate, membru al
Societatii Psihanalitice din Paris. A fost lector universitar la Universitatea
„Titu Maiorescu” in perioada 1993-2003. A
publicat lucrări de referinta in domeniul psihanalizei dintre care amintim
„Itinerar de Psihanaliză”, EFG, Bucuresti, „Paradoxurile psihanalizei in
Romania” Ed.Paralela 45.
Titlul lucrării: Clarificarea conceptului de
pluralism in psihanaliza. Una dintre axele in chestiune: Freud-Ferenczi –
Winnicott- Laplanche- Ogden
Rezumat: Luând
în considerare importanta mizei pluralismului în teoria , practica, etica și
formarea în psihanaliza actuală, lucrarea își propune clarificarea conceptului
de pluralism și delimitarea acestuia nu atât în curente cat în capitole ale
teoriei și practicii psihanalitice. In partea a doua va fi analizată o axa teoretico
clinica semnificativa pentru teoria relației de obiect, pentru importanta
obiectului în constituirea subiectului și consecințele acestei teorii în
tehnica psihanalitică: axa Freud- Ferenczi- Winnicott- Laplanche-Ogden.
Irena Talaban (Franța)
este psihanalist, lector la Institutul Catolic din Lille,
Psiholog-psihoterapeut la Centrul de Consultaţii pentru copii şi adolescenţi
“Alfred Binet” (ADNSEA – Sauvegarde du Nord. A scris numeroase lucrări de
etnopsihanaliză și de psihanaliză printre care se numără Teroare
comunistă şi rezistenţă culturală. Experimentul Piteşti, EFG, 2007
Titlul lucrării: Reintoarcerea numelui
Rezumat: Textul abordeaza
probleme de filiatie si afiliatie în psihoterapia unei tinere pubere prezentînd
tulburari de comportament (Elyah, copil unic al unui cuplu mixt, mama franceza
catolica si tata evreu askenaze).
Ipoteza de lucru porneste de la categoria de « metis
judeo-crestin », introdusa de Cathérine Grandsard. Ea presupune a lua în
consideratie faptul ca identitatea individuala, subiectiva, nu se poate construi
în afara înscrierii persoanei într-o filiatie iar filiatia nu exista decît în
interiorul unui grup cultural de apartenenta (sensul universal al categoriilor
de mama, tata, copil devine inteligibil
în mod concret doar daca el este prins în discursul particular al unui grup).
Haosul pubertatii (organic, psihologic si social) impune o abordare prin prisma
multiplicitatii legaturilor.
M. de Wolf (Olanda) este
psihanalist formator și supervizor în cadrul Societății Olandeze de
Psihanaliză, a fost profesor de psihologie clinică la Universitatea din
Amsterdam. Organizează și susține numeroase workshopuri pe teme legate tehnica
psihanalitică și a publicat numeroase lucrări, printre care Psychoanalytische behandelingen :
onderbouwing, uitleg & van toepassing various behandelvormen. Coutinho,
Bussum 2011. .
Titlul
lucrării: The Developmental Metaphor in Psychoanalysis
Rezumat: Lucrarea oferă o trecere în revistă a gândirii psihanalitice cu privire
la dezvoltare, de la începuturile psihanalizei și până în prezent. Va fi adusă
în discuție controversa dintre Freud și Ferenczi, precum și diferitele
perspective susținute de Anna Freud, Melanie Klein, Winnicott și Bowlby.
Autorul susține ideea necesității unui echilibru între nevoia de autonomie și
nevoia de relaționare. Vor fi aduse în discuție conceptele de atașament
securizant și nesecurizant, precum și cel de conținere.
Vasile Dem Zamfirescu (România).
Este psihanalist formator și supervizor în SRP, profesor la Universitatea Titu
Maiorescu, Bucuresti, Facultatea de Psihologie. A introdus psihanaliza în in
invatamantul superior românesc prin numeroase cursuri ținute la diferite
universități: „Introducere in psihanaliza" la Facultatea de Psihologie a
Universitatii Titu Maiorescu (din 1991), „Psihanaliza filosofica" si „”Filosofia
inconstientului" - la Facultatea de Filosofie, „Tehnici ale
psihanalizei" si „Psihanaliza si pedagogie" la Facultatea de
Psihologie si Stiintele Educatiei a Universitatii Bucuresti (din 1994). A
publicat numeroase studii si carti in domeniul psihanalizei, printre care:
Etica si psihanaliza, Editura stiintifica, Bucuresti, 1973; Etica si etologie,
Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1982; Intre logica inimii si
logica mintii, Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1985; In cautarea sinelui, Cartea
Romaneasca, 1994; Nedreptatea ontica, Editura Trei, 1995; Filosofia
inconstientului,vol.1, Editura Trei, 1998; Introducere în psihanaliza freudiană
și post freudiană (2006), Nevroza balcanică (2012).
Titlul
lucrării: Freud între clinica și teoria tehnicii
Rezumat:
Interventia
isi propune sa compare teoria tehnicii formulate de Freud cu practica sa clinica. Sunt trecute in
revista nu numai “Omul cu sobolani”(1907 – 1908) si “Omul cu lupi” ci si cazuri
mai putin cunoscute din anii ‘ 20 si
’30. Se constata o diferenta semnificativa intre teoria tehnicii si practica
clinica, in sensul ca daca prin psihanalist freudian se intelege un terapeut
neimplicat, interpret neutru al rezistentei si transferului, atunci, prin clinica
sa, Freud nu este freudian.
Partea finala a
interventiei contine o incercare de a explica surprinzatoarea discrepanta.
